În căutarea unor vinuri vechi, de calitate superioară

Tot mai mulţi străini merg în Macedonia, o fostă republică a Iugoslaviei, şi „sapă după vinuri de calitate superioară rămase în urma . . . trupelor aliaţilor din Primul Război Mondial“, semnalează ziarul Kathimerini (ediţia engleză). Echipaţi cu hărţi, turiştii, în majoritate francezi, fac săpături în depozite militare abandonate. Vinurile sunt vechi de cel puţin 90 de ani şi, potrivit ziarului, „o sticlă bine păstrată s-ar putea vinde . . . şi cu 2 000 de euro“. Localnicii care au găsit astfel de vinuri şi coniacuri vechi au spus că „n-au gustat niciodată ceva mai bun“.

Mai ferice-i a da. . .

„Banii îţi aduc fericirea dacă îi dăruieşti“, titra cotidianul canadian The Globe and Mail. Deşi majoritatea celor intervievaţi în cadrul unui sondaj au fost de părere că sunt fericiţi când cheltuiesc pentru ei înşişi, cei care au cheltuit, indiferent cât, pentru a-i ajuta pe alţii au spus că au fost mai fericiţi. Ziarul concluzionează: „Numeroase studii au arătat că bogăţia nu aduce neapărat fericire. Dacă ai mai mulţi bani decât îţi trebuie pentru necesităţile de bază, nu eşti mai fericit“.

Care este originea Paştelui creştinătăţii şi a obiceiurilor legate de el?

O enciclopedie afirmă: „În Noul Testament sau în scrierile Părinţilor apostolici nu există nicio menţiune cu privire la sărbătorirea Paştelui creştinătăţii. Sfinţenia unor zile speciale este o idee străină gândirii primilor creştini“. — The Encyclopædia Britannica (1910), vol. VIII, p. 828.
Într-o altă lucrare se spune: „Multe obiceiuri păgâne, care celebrau venirea primăverii, au fost asociate cu Paştele. Oul este simbolul germinării care are loc la începutul primăverii. ... Iepurele este un simbol păgân care a reprezentat întotdeauna fertilitatea“. — The Catholic Encyclopedia (1913), vol. V, p. 227.
În unele limbi, cum ar fi engleza şi germana, chiar numele sărbătorii (Easter şi Ostern) aminteşte de originile sale păgâne. În acest sens, Alexander Hislop a scris: „Ce înseamnă termenul Easter? Acesta nu este un nume creştin, ci poartă pecetea originii sale caldeene. Easter nu este altceva decât Astarteea, unul dintre titlurile lui Beltis, regina cerului, al cărei nume ... este Iştar, potrivit descoperirii făcute de Layard pe nişte monumente asiriene. ... Aceasta îi este istoria. Tradiţiile populare din perioada sărbătoririi lui confirmă pe deplin mărturia istoriei cu privire la caracterul babilonian al acestei sărbători. Plăcintele calde cu semnul crucii din Vinerea Mare şi ouăle vopsite din Duminica Paştelui apăreau în ritualurile caldeenilor exact ca în prezent“. — The Two Babylons (New York, 1943), p. 103, 107, 108.

Lumea în obiectiv-partea 3

Supersimţurile bufniţei

„Dintre toate animalele, [bufniţa are] cea mai bună acuitate vizuală pe timp de noapte“, mulţumită, în parte, ochilor ei imenşi şi vederii binoculare, se spune în revista Australian Geographic. Multe specii de bufniţe „pot percepe sunete de 10 ori mai slabe decât sunetele pe care le aude omul“. Dar cum de au un auz atât de fin? „Diferitele specii de bufniţe au, cu mici deosebiri, o caracteristică extraordinară: una dintre «urechi» este mai sus decât cealaltă.“ Astfel, bufniţa localizează mai uşor prada în mişcare. Bufniţele din genul Tyto au un avantaj în plus: discul de pene faciale. Acest disc, care poate lua forme diferite, captează sunetele şi le direcţionează spre ureche. Mai mult, bulbul rahidian, o parte a creierului răspunzătoare de simţul auzului, este mai dezvoltat decât la alte păsări.

Antivenin din ou contra muşcăturii de şarpe

În India, oamenii de ştiinţă au descoperit că din oul de găină se pot extrage molecule care sunt folosite ca antidot pentru muşcătura de şarpe“, anunţă ziarul The Times of India. Puilor de aproximativ 12 săptămâni li se injectează „intramuscular o doză de venin care nu e mortală“, iar după alte 2–3 săptămâni li se injectează o doză booster. La 21 de săptămâni, găinile încep să facă ouă care conţin anticorpi ce neutralizează veninul de şarpe. Cercetătorii speră ca antiveninul obţinut din ou să-l înlocuiască pe cel extras de la cai, „care sunt supuşi unor teste dureroase când este colectat antiveninul pentru muşcătura de şarpe“, precizează The Times. Oamenii de ştiinţă din Australia au folosit deja noua tehnologie în testele pe animale şi au avut succes. Dacă antiveninul din ou se dovedeşte eficient şi la om, el ar putea fi o adevărată binecuvântare pentru India, unde anual se înregistrează 300 000 de cazuri de muşcătură de şarpe, 10% dintre ele fiind mortale.