Care este originea Paştelui creştinătăţii şi a obiceiurilor legate de el?

O enciclopedie afirmă: „În Noul Testament sau în scrierile Părinţilor apostolici nu există nicio menţiune cu privire la sărbătorirea Paştelui creştinătăţii. Sfinţenia unor zile speciale este o idee străină gândirii primilor creştini“. — The Encyclopædia Britannica (1910), vol. VIII, p. 828.
Într-o altă lucrare se spune: „Multe obiceiuri păgâne, care celebrau venirea primăverii, au fost asociate cu Paştele. Oul este simbolul germinării care are loc la începutul primăverii. ... Iepurele este un simbol păgân care a reprezentat întotdeauna fertilitatea“. — The Catholic Encyclopedia (1913), vol. V, p. 227.
În unele limbi, cum ar fi engleza şi germana, chiar numele sărbătorii (Easter şi Ostern) aminteşte de originile sale păgâne. În acest sens, Alexander Hislop a scris: „Ce înseamnă termenul Easter? Acesta nu este un nume creştin, ci poartă pecetea originii sale caldeene. Easter nu este altceva decât Astarteea, unul dintre titlurile lui Beltis, regina cerului, al cărei nume ... este Iştar, potrivit descoperirii făcute de Layard pe nişte monumente asiriene. ... Aceasta îi este istoria. Tradiţiile populare din perioada sărbătoririi lui confirmă pe deplin mărturia istoriei cu privire la caracterul babilonian al acestei sărbători. Plăcintele calde cu semnul crucii din Vinerea Mare şi ouăle vopsite din Duminica Paştelui apăreau în ritualurile caldeenilor exact ca în prezent“. — The Two Babylons (New York, 1943), p. 103, 107, 108.

Lumea în obiectiv-partea 3

Supersimţurile bufniţei

„Dintre toate animalele, [bufniţa are] cea mai bună acuitate vizuală pe timp de noapte“, mulţumită, în parte, ochilor ei imenşi şi vederii binoculare, se spune în revista Australian Geographic. Multe specii de bufniţe „pot percepe sunete de 10 ori mai slabe decât sunetele pe care le aude omul“. Dar cum de au un auz atât de fin? „Diferitele specii de bufniţe au, cu mici deosebiri, o caracteristică extraordinară: una dintre «urechi» este mai sus decât cealaltă.“ Astfel, bufniţa localizează mai uşor prada în mişcare. Bufniţele din genul Tyto au un avantaj în plus: discul de pene faciale. Acest disc, care poate lua forme diferite, captează sunetele şi le direcţionează spre ureche. Mai mult, bulbul rahidian, o parte a creierului răspunzătoare de simţul auzului, este mai dezvoltat decât la alte păsări.

Antivenin din ou contra muşcăturii de şarpe

În India, oamenii de ştiinţă au descoperit că din oul de găină se pot extrage molecule care sunt folosite ca antidot pentru muşcătura de şarpe“, anunţă ziarul The Times of India. Puilor de aproximativ 12 săptămâni li se injectează „intramuscular o doză de venin care nu e mortală“, iar după alte 2–3 săptămâni li se injectează o doză booster. La 21 de săptămâni, găinile încep să facă ouă care conţin anticorpi ce neutralizează veninul de şarpe. Cercetătorii speră ca antiveninul obţinut din ou să-l înlocuiască pe cel extras de la cai, „care sunt supuşi unor teste dureroase când este colectat antiveninul pentru muşcătura de şarpe“, precizează The Times. Oamenii de ştiinţă din Australia au folosit deja noua tehnologie în testele pe animale şi au avut succes. Dacă antiveninul din ou se dovedeşte eficient şi la om, el ar putea fi o adevărată binecuvântare pentru India, unde anual se înregistrează 300 000 de cazuri de muşcătură de şarpe, 10% dintre ele fiind mortale.

Oraşele modifică clima

Explozia demografică urbană creează «insule» atât de «fierbinţi», încât acestea îşi stabilesc starea vremii pe plan local“, anunţă ziarul londonez The Times. În timpul zilei, oraşele captează căldura, iar noaptea o radiază din nou în atmosferă. Temperatura în oraşe cum ar fi Beijing şi Atlanta depăşeşte cu 5,5°C, sau chiar cu mai mult, temperatura din afara lor. În ultimii 19 ani, Atlanta a pierdut 150 000 de hectare acoperite cu arbori din cauza construirii de drumuri şi locuinţe. Expansiunea urbană sporeşte poluarea, cauzează furtuni nesezonale şi reduce productivitatea fotosintetică a terenurilor agricole. Comentând asupra efectelor acestor „insule fierbinţi“, dr. Marc Imhoff, om de ştiinţă de la NASA, a afirmat: „Supravieţuirea oamenilor depinde de capacitatea naturii de a produce alimente. Dacă se reduce într-o măsură substanţială capacitatea naturii de a asigura realizarea procesului de fotosinteză, se reduce şi capacitatea planetei de a susţine viaţa umană“. De cele mai multe ori, de dragul expansiunii urbane este sacrificat cel mai bun teren agricol.

Sângele dezvăluie secrete

Timp de peste 60 de ani, hemoglobina a fost examinată îndeaproape şi se spune că este, probabil, cea mai studiată proteină din biologie. De mult timp se ştie că ea transportă oxigenul de la plămâni la ţesuturi şi aduce înapoi bioxidul de carbon şi oxidul de azot. Cu toate acestea, medicii şi oamenii de ştiinţă au fost surprinşi de descoperirile făcute recent, descoperiri care indică un alt rol al hemoglobinei: acela de a transporta la toate părţile corpului o formă a oxidului de azot cu o legătură chimică de alt fel, numit super oxid de azot. Super oxidul de azot joacă de fapt un rol esenţial în menţinerea sănătăţii, inclusiv a memoriei şi a capacităţii de învăţare, a erecţiilor sexuale şi a presiunii sanguine şi în păstrarea vie a celulelor şi a ţesuturilor. Reglând cantitatea de oxid de azot care trece prin vasele de sânge din corp, hemoglobina poate face ca vasele de sânge să se dilate sau să se contracte. „Descoperirea va avea mai mult ca sigur implicaţii profunde în tratamentele privind tensiunea arterială şi fabricarea sângelui artificial“, se arată în The New York Times. În prezent, majoritatea înlocuitorilor de sânge au tendinţa să mărească tensiunea arterială. Cercetătorii susţin că acest lucru poate fi cauzat de lipsa super oxidului de azot.